Cuvantul anului

O prietena mi-a spus ca anul 2011 a fost anul schimbarii pentru mine. Nu stia ce anume s-a schimbat, dar a simtit o schimbare de atitudine…sau in atitudine. Mi-e greu sa-i dau dreptate. O schimbare a avut loc, e drept, insa parca nu-l pot numi “anul schimbarii”. E prea mult. A adunat in el prea mult haos si confuzie, prea multe sentimente suprapuse, indoieli, intrebari si…neraspunsuri. Abia acest an, ce tocmai a inceput, mi l-as dori a fi un an al schimbarii personale.
Daca ar fi sa ma gandesc la un singur cuvant ce mi-as dori sa caracterizeze anul 2012, ar fi tocmai acesta: disciplina. Nu in sensul acela, mai putin placut, al unei rigori exagerate cu iz cazon, ci inspre un echilibru al mintii, al sufletului, al vorbelor si al faptelor. Va fi greu… nu-mi propun acum nici procente, nici statistici care sa iasa bine la finele anului, daca Domnul permite sa ajung pana acolo, ci imi propun, simplu, sa fac loc disciplinei echilibrului in viata mea.

In ganduri, in cuvinte, in fapte… si-n simtiri.
Da, stiu, veti spune ca inima nu poate fi… disciplinata, ca are legile ei proprii. Am afirmat-o si eu in repetate randuri. Si totusi… poate ca tocmai ea are nevoie acuta de non-haos. Iar eu am scris aici pe blog, de nenumarate ori, despre haosul ei si dorinta de a-i aranja sertarasele, ungherele ascunse intr-o anume matca fireasca. Pe scurt: a da Cezarului ce e al lui, iar Domnului… ce e al Sau.
*
Pe blog, insa, cu voia dvs., imi voi permite in continuare sa fiu… nedisciplinata Pentru a pastra balanta cat de cat echilibrata.
Dorindu-va un An Nou frumos, cu implinirea tainicelor dorinte ale sufletului, va imbratisez cu drag… tot asa cum v-am obisnuit – impiedicat si nedisciplinat!
Urmariti aici ce-nseamna echilibru…in sunet, imagini si-n cuvant. (multumesc, Carmen, pentru trimiterea acestui videoclip).